STANCIU Cristian , 29 ani

a plecat de acasă în 21 decembrie şi în jurul orei 15.30 a fost văzut cu un steag în mână strigând: "Hai cu noi!" A fost împuşcat seara, la Universitate şi a ajuns la morgă, dus de miliţie, cu alte 18 victime, iar părinţii când l-au ridicat, în 26 decembrie au văzut: "Pe toată faţa şi pe mâini avea multiple arsuri şi leziuni. Tot pe mâini, pe partea exterioară, la baza degetelor, avea nişte puncte negre, la distanţă egală. Subsuoara stângă era străpunsă de ceva ascuţit şi încins, care corespundea în cerul gurii. Urme de lovituri în regiunea gâtului şi sub urechea dreaptă, iar venele erau umflate şi negre. Umărul stâng era fracturat, la şoldul drept avea o contuzie şi o fractură de bazin. Fiul meu a fost asasinat mişeleşte". După el a rămas Irina-Cristina orfană, la vârsta de 4 ani. Numai securitatea, prezentă în acele zile peste tot, a putut să săvârşească asemenea barbarie.